Modelul de creștere economică din România, bazată pe consumul intern, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață din Uniunea Europeană într-un mod sustenabil, potrivit Comisiei Europene, care avertizează că majorările salariale semnificative și forța de muncă în scădere riscă să submineze abilitatea României de concura la nivel internațional.
Angajații Regiei Autonome de Distribuție și Transport a Energiei Termice (RADET) ar putea primi majorări salariale, potrivit unui document semnat între sindicatul instituției și șefii Regiei.
Salariul mediu net în Capitală a crescut cu peste 12% în primele 11 luni ale anului trecut, la 3.552 lei, potrivit datelor INS citate de Agerpres, iar numărul salariaților din București a ajuns, la finele lunii noiembrie 2018, la 1.018.213 persoane, comparativ cu 993.740 persoane în perioada similară din 2017.
La finalul anului trecut, venitul mediu brut lunar în RADET era de 2.977 lei, respectiv de 2.730 lei pentru muncitori (2.314 persoane), 3.540 lei pentru maiștri (88 persoane) și 3.825 lei pentru "funcții conducere și execuție" (624 persoane), după exprimarea din planul de reorganizare al Regiei.
Ponderea contractelor cu normă întreagă majorate în contextul transferului contribuțiilor integral în sarcina angajatului a ajuns, în a doua parte a lunii februarie, la aproximativ 60%, relevă ultimele date oficiale. Angajatorii mai pot înregistra doar până la finele lunii martie contractele majorate cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie.
Angajatorii au operat în Revisal, în contextul transferului contribuțiilor către angajat, majorări de salarii cu intrare de la 1 ianuarie pentru numai 2,9 milioane de contracte de muncă, dintr-un total de 6,3 milioane, cele mai multe, în mod surprinzător, fiind din mediul privat. Astfel, pentru 50% dintre contractele de muncă, cu normă întreagă sau parțială, din sectorul privat au fost înregistrate deja modificările în Revisal, în timp ce la stat a fost consemnată majorarea doar pentru 30% dintre salarii, potrivit datelor obținute de Profit.ro.
Majorarea salariilor unor categorii de bugetari cu 15% de la 1 ianuarie 2017, măsură votată de comisiile parlamentare reunite de muncă și buget, reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară a României, printre efectele posibile numărându-se creșterea costurilor de finanțare pentru statul român și devalorizarea leului, arată un raport publicat miercuri de Banca Transilvania.
Deficitul bugetar ar ajunge la 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2017 dacă vor fi aplicate majorările de salarii și de sporuri votate de Parlament, arată un raport al analiștilor ING, publicat marți. Premierul Dacian Cioloș a precizat, tot marți, că estimările guvernului arată că măsurile ar impune cheltuieli suplimentare de 9 miliarde lei, însemnând 1% din PIB.
Secretarul de stat în Ministerul de Finanțe, Gabriel Biriș, a declarat că propunerile de majorări salariale făcute de politicieni, în pragul campaniei electorale, creează premisele unui dezastru mai mare în viitor pentru că bugetul nu își permite cheltuieli atât de mari, mai ales în condițiile demografice tot mai sumbre ale României. El a făcut trimitere, în context, la experiența din 2008, care pare uitată și care a dus la tăieri de salarii și creșteri de taxe, TVA având cea mai abruptă majorare din istoria Europei.
Politica fiscală, în special reducerile de taxe și creșterile salariale, efectele legii dării în plată, investițiile publice ineficiente și încetinirea reformelor structurale sunt cele mai mari îngrijorări, exprimate în raportul FMI, după ce Consiliul directorilor executivi au încheiat consultările cu România, în baza articolului IV.